tigla metalica sau sindrila bituminoasa

Ce alegem? Țigla metalică sau șindrila bituminoasă?

Nicio lucrare de arhitectură nu poate fi desăvârșită fără finisajul acoperișului, bineînțeles, indiferent că este vorba de renovare sau despre construcția de la zero a unei clădiri. Una dintre cele mai mari provocări pe care le întâmpină proprietarul unei locuințe este alegerea sistemului de învelitoare.

Majoritatea proprietarilor care aleg un sistem de învelitoare confecționat din țiglă metalică se informează pentru a cunoaște care sunt avantajele și dezavantajele utilizării acestui tip de materie primă.

Ce avantaje oferă țigla metalică

În primul rând, structura de susținere este mult mai simplu de realizat, iar montajul se poate realiza într-un mod rapid cu ușurință. De altfel, unul dintre marile avantaje constă în faptul că acest acoperiș poate fi o soluție optimă și în cazul suprafețelor conice. În general, foile de tablă pot fi protejate anti-coroziv, astfel durabilitatea panourilor este mare. De asemenea, formează un strat de ventilație dinspre streașină spre coama acoperișului specifică spațiilor de locuit de tip mansardă.

În plus, piața de specialitate pune la dispoziția utilizatorilor o gamă variată de nuanțe în ceea ce privește paleta cromatică, iar mai nou, există și variante cu acoperire de vopsea ecologică, ce nu poluează mediul și cu garanții extinse de până la 20 de ani pentru menținerea culorii, 30 de ani garanția împotriva coroziunii și 50 de ani, ca durata medie de viață.

Cum se montează țigla metalică

Montajul acestui tip de învelitoare se poate realiza cu ușurință chiar fără să fie nevoie de o echipă întreagă de specialiști – acoperișul poate fi montat de minim două persoane care urmăresc și respectă instrucțiunile de instalare conforme cu modelul țiglei metalice alese.

Un montaj efectuat corect va permite acoperișului să-și îndeplinească toate rolurile de termoizolație, de hidroizolație sau de izolație fonică.

Înainte de a monta sistemul de învelitoare, se vor realiza măsurători suplimentare pe suprafața acoperișului, astfel încât să fie măsurate lungimile, diagonalele pentru a vedea dacă sunt drepte sau nu. În caz contrar, acoperișul se va corecta prin ajustareacorectă a șipcilor, astfel încât să se obțină o suprafață dreaptă. Mai apoi, se va fixa folia anticondens peste astereală de la streașină spre coamă, cu suprapunere între fășii. Aceasta permite izolarea de umiditate a locuinței. Înainte de a monta țigla metalică, este important să țineți cont de distanța de ventilație între folie și tablă care ar trebuie să fie de 6 cm.

Ulterior, vor fi montate șipcile, mai întâi cele în lungul pantei, mai apoi cele perpendiculare cu aceasta – paralele cu coama și streașina. Mai apoi, ar trebui să fie montat acel element de închidere care previne inflitrațiile în caz de ploi cu viscul – adică șorțul de streașină – iar suprapunerea sa va fi de aproximativ 70-100 mm.

De asemenea, prinderea se va face cu șuruburi speciale – holșuruburi. Mai apoi, se instalează foile de tablă propriu-zise de jos în sus, cu alte cuvinte de la streașină spre coamă.

Ulterior, coama va fi poziționată în așa fel încât să se suprapună în mod simetric peste capetele foilor de tablă. De asemenea, se vor introduce și bureți de etanșare pentru coamă care va fi fixată în șuruburi autofilentate.

Ce avantaje și dezavantaje are șindrila bituminoasă

Acest tip de învelitoare are o serie de caracteristici de care țin cont unii proprietari atunci când aleg materialele. În primul rând, poate îmbrăca orice sistem de învelitoare și nu este nevoie de elemente speciale pentru a rezolva coamele sau marginile de acoperiș.

De altfel, mulți dintre proprietari se orientează către acest tip de material – din cauza prețului redus pe care îl are acest sistem de învelitoare. De asemenea, ușurința cu care poate fi montată precum și greutatea redusă fac parte din alte două criterii la care se raportează proprietarii atunci când aleg sistemul de învelitoare.

Pe de altă parte, însă, trebuie să țineți cont de faptul că șindrila bituminoasă este ușor inflamabilă, nu este prietenoasă cu mediul înconjurător, fiind greu de reciclat, nu asigură ventilația între acoperiș și astereală și nu deține aceeași durabilitate precum metalul, având o durată medie de viață la jumătate comparativ cu țigla metalică.

Cum se montează șindrila bituminoasă

De regulă, șindrila bituminoasă se fixează în astereală atât cu ajutorul cuielor, cât și utilizând tehnica la cald. Pentru că este un material versatil, se poate plia pe orice tip de acoperiș.

Montarea materialului se va face de jos în sus, iar primul pas constă în instalarea unei benzi metalice din zinc pe marginea acoperișului, pentru scurgere. Prima bandă de șindrilă se va monta paralel cu streașina cu fantele în sus. Mai apoi, vârfurile ar trebui tăiate și iar mai apoi ar trebui aplicat un adeziv pe toată suprafața. Următoarea placă se va așeza în mod normal cu fantele în jos. Deasupra fiecărei tăieturi care formează solzii șindrilelor ar trebui să fie bătut în cuie, iar mai apoi se va adăuga câte o picătură de adeziv la fiecare cap de cui. Rândurile vor fi montate întrețesut, iar fiecare dintre tăietură se va afla la mijlocul a două tăieturi situate pe placa de dedesubt. Similar primului rând, se vor bate în cuie și apoi se va adăuga adeziv.

De asemenea, coama se poate acoperi fie cu o bandă de zinc, fie cu șindrilă bituminoasă tăiată și pliată în forma necesară. Ultimele rânduri trebuie așezate astfel încât bucățile utilizate la coamă să acopere corespunzător și uniform rândurile superioare pe ambele laturi ale coamei.

Șindrila bituminoasă va asigura un aspect tradițional casei dar cu o durabilitate mai mică în timp decât în cazul unei învelitori metalice. Ambele materiale sunt, însă, adaptabile pentru diverse forme de acoperiș, ușor de montat și nu îngreunează structura casei.

Leave a Reply

Your email address will not be published.